Miorita: An Icon of Romanian Culture

Product Information

Replica celui mic (episodul "testamentar") indică: moartea prin decapitare ("Nici o moarte nu-mi poftesc / Fără capu mi-l tăieți"), dorința de a fi îngropat în preajma stânii ("Pe mine mă îngropați / În strunguța oilor"), cu mențiunea de a nu fi înhumat în cimitirul din sat ("Pă mine nu m-astupați / Nici în verde țintirim / C-acolo mi-oi fi străin"), învelit doar în scoarță de brad bătrân, iar alături de el să fie așezate trâmbița, fluierul, tilinca, toporul etc.; este invocată plângerea oilor ("Oile cele cornute / Mîndru m-or cânta pă munte"). Newcombe, N. W., tr. " Miorița", pp.272−277 in: Nandriș, Grigore (1945), Colloquial Rumanian: Grammar, Exercises, Reader Vocabulary, New York: Dover

In primul rand, clasificarea bauturilor este diferita de cea specifica tipului frantuzesc, aici avem: romanesc, ""Miorita" - "cea mai frumoasa epopee pastorala a lumii"(cum o caracteriza Alecu Russo), a fost descoperita Nairi” – perioada de imbatranire este de 20 de ani. Trasaturile placute ale mierelor proaspete, nucilor de pin, condimentelor s-au imbinat armonios in gustul desavarsit si complex al acestui coniac vechi.Abordările despre localizarea obârșiei Mioriței au fost marcate de subiectivism și patriotism local. Cea mai longevivă teorie a impus obârșia vrânceană, motiv pentru care a colectat cel mai mare număr de intervenții. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea s-a vorbit tot mai insistent despre originea transilvăneană. În cele din urmă, toate aceste dispute s-au focalizat pe opoziția dintre colind și baladă, pe întâietatea uneia în defavoarea celeilalte. Eminescu, Mihai, Articole și traduceri, volumul I, ediție de Aurelia Rusu, Editura Minerva, București, 1974, p. 540-543; articolul a fost publicat în Timpul, IV, 1879, nr. 161 (22 iulie), p. 2-3; Adrian Fochi, Miorița, 1964; vezi și Dorin Ștef, Miorița s-a născut în Maramureș, 2005, cap. Întoarcerea la obârșii

Snodgrass, William De Witt (1998), translated with Ioan A. Popa; Kitty Popa (Ecaterina Popa); Radu Lupan; Simona Drăghici, "The Ewe Lamb", Selected Translations, BOA Editions, Ltd., pp.72–75, ISBN 9781880238608 Ion Filipciuc, Cine a descoperit capodopera Miorița?, în revista Miorița, an. VI, nr. 2(12), Câmpulung Moldovenesc, decembrie 1996, p. 27-40Miorița este o producție folclorică, succesivă, socotită, deci, o creație anonimă, transmisă pe cale orală din generație în generație. Varsta coniacului este marcat de gradele de calitate si este foarte important sa le cunosti, pentru a putea alege coniacul corespunzator gusturilor tale:

Diaconu, Ion, Ținutul Vrancei. Etnografie. Folclor. Dialectologie, vol. III și IV, ediție de Paula Diaconu Bălan, Editura Minerva, București, 1989;Fenechiu, Carmen; Munteanu, Dana LaCourse (2017), Torlone, Zara Martirosova; Munteanu, Dana LaCourse; Dutsch, Dorota (eds.), "Loving Vergil, Hating Rome: Cosbuc as Translator and Poet", A Handbook to Classical Reception in Eastern and Central Europe, John Wiley & Sons, p.296, n12, ISBN 9781118832714 Taloș, Ion, Miorița și vechile rituri funerare la români, în Anuarul de folclor, III-IV, Cluj-Napoca, 1983;